Cele mai noi stiri online
Revista Presei

Federal Reserve nu poate opri spargerea valului monetar de stâncile realităţii – 08.11.2019

În urmă cu un an, indicele “Frică şi Lăcomie”, publicat de CNN, arăta frică extremă. Valoarea indicelui era de 8 puncte, în condiţiile unui interval de variaţie între 0 şi 100.

Cu o lună în urmă, valoarea de 32 de puncte a indicelui arăta doar “frică”, pe fondul prelungirii crizei de lichiditate de pe piaţa interbancară din SUA.

Anunţarea unui nou program de relaxare cantitativă de către Federal Reserve, despre care oficialii băncii centrale americane tot mai susţin că nu este relaxare cantitativă, şi o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, au făcut minuni. Indicele a ajuns aproape de 90 de puncte, corespunzător unei “lăcomii extreme”, iar principalii indici bursieri americani au atins noi recorduri.

Ultima reducere a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază, până la intervalul ţintă 1,5% – 1,75% (vezi graficul 1), a fost anunţată într-o perioadă în care prognozele din urmă cu un an arătau că Federal Reserve va opera a treia creştere a dobânzii de referinţă, iar ultimele două reduceri au avut loc pe fondul unei puternice crize de lichiditate.

Această criză nu dă semne de atenuare, în condiţiile în care media zilnică a operaţiunilor repo realizate de Federal Reserve de la începutul lunii curente a fost de circa 95 de miliarde de dolari (vezi graficul 2).

Pentru reputatul analist Martin Armstrong, criza de lichiditate arată că “băncile nu mai au încredere în bănci”, şi reprezintă, totodată, un indicator puternic al “stresului din economie”.

Criza de lichiditate de pe piaţa repo a fost pusă, recent, pe seama cadrului de reglementare adoptat după criză. Jamie Dimon, directorul executiv al gigantului JP Morgan, a făcut o serie de declaraţii în acest sens, iar Secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, a declarat că instituţiile de reglementare vor analiza problema.

Financial Times a scris ulterior că JP Morgan a plasat circa 130 de miliarde de dolari din rezervele excedentare deţinute la Fed în obligaţiuni, inclusiv obligaţiuni ipotecare. Decizia a fost interpretată ca poziţionare în aşteptarea unor noi reduceri semnificative ale dobânzii de politică monetară, în condiţiile deteriorării severe a condiţiilor din economia reală.

Într-o analiză recentă de la Alhambra Investment Partners, Jeffrey Snider scrie că “nu există niciun motiv pentru a crede că reglementările au determinat criza de lichiditate”, iar marile bănci de pe Wall Street o folosesc doar ca argument pentru eliminarea unor reglementări care nu le convin.

Situaţia din economia reală a Statelor Unite reprezintă principalul motiv de îngrijorare şi pentru analiştii de la Rabobank. Într-o analiză preluată de Zerohedge, Michael Every arată că “aşteptăm o recesiune în a doua jumătate a anului viitor, care va forţa Fed-ul să reducă dobânda până la zero”. Mai mult, “nu considerăm că problema repo este sub control”, după cum mai scrie Every.

Criza de lichiditate este abordată şi de economistul şef pentru SUA de la Rabobank, Philip Marey, în opinia căruia “Fed-ul nu are instrumentele necesare pentru măsurarea şi controlul pieţei repo”. În aceste condiţii, “revenirea stresului pe piaţa repo este doar o chestiune de timp”, după cum mai scrie Marey.

După ultima şedinţă de politică monetară a băncii centrale americane, John Crudele scria în New York Post că “preşedintele Federal Reserve, Jerome Powell, şi trupa sa de bancheri lipsiţi de coloană vertebrală au redus dobânzile din nou”, iar decizia “determină umflarea bulei speculative de pe burse şi permite Wall Street-ului să ignore ceea ce se întâmplă în economia reală”.

În opinia lui Crudele, “preşedintele Powell va purta costumul ţapului ispăşitor la Halloween-ul din anul viitor”.

Din păcate, nu mai există alternativă pentru astfel de decizii, mai ales în condiţiile în care datoria publică a Statelor Unite tocmai a depăşit pragul de 23 de trilioane, pe fondul unei creşteri cu 1,3 trilioane în ultimele 12 luni.

Acesta este contextul în care bilanţul Federal Reserve a revenit peste 4 trilioane de dolari, după o creştere de peste 250 de miliarde de la declanşarea crizei de lichiditate, care înseamnă o creştere anualizată de peste 1,5 trilioane de dolari. Doar câteva luni mai sunt necesare pentru depăşirea nivelului record al bilanţului Federal Reserve, de 4,51 trilioane de dolari, înregistrat în ianuarie 2015.

Mai sunt, apoi, datoriile sectorului privat din SUA, precum şi datoriile la nivel global, în special cele denominate în dolari, care şi-au făcut “obiceiul” de a depăşi constant recordurile post-criză.

Poate că acesta este şi motivul pentru care reducerea dobânzilor nu mai poate “stimula” economia reală, după cum a scris recent şi Robert Frey pe contul său de Twitter.

“Întotdeauna este vorba despre datorii”, arată directorul executiv de la FQS Capital Partners, care este şi profesor de finanţe la Stony Brook University, deoarece “datoriile excesive nu doar că fragilizează economia, astfel încât perturbaţii mici pot conduce la prăbuşiri în cascadă, ci distorsionează şi fluxurile de capital prin intermediul cărora economia procesează informaţia”.

Se pare că nimeni nu mai are timp să “proceseze” o astfel de afirmaţie, pentru că prioritatea este menţinerea, cu orice preţ, a unei structuri artificiale a cărei “garanţie” a expirat.

Într-o notă recentă adresată clienţilor, Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis, subliniază că “mulţi economişti şi investitori consideră că o reducere mai puternică a dobânzilor reprezintă o condiţie necesară pentru susţinerea creşterii economice din Statele Unite”.

Ce înseamnă aceasta? Că singurul “motor” al creşterii a rămas speranţa investitorilor în eliminarea legii randamentelor marginale din economie, adică perpetuarea iluziei că valul monetar ridicat de Federal Reserve, din nou, nu se va sparge niciodată de stâncile realităţii economice.

“Întotdeauna este vorba despre datorii. Datoriile excesive nu doar că fragilizează economia, astfel încât perturbaţii mici pot conduce la prăbuşiri în cascadă, ci distorsionează şi fluxurile de capital prin intermediul cărora economia procesează informaţia.” (Robert Frey, profesor la Stony Brook University şi director executiv la FQS Capital Partners)

Sursa stire bursa.ro

Related posts

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019 Ponta: Am votat un candidat bun; nu am votat răul cel mai mic – 10.11.2019

stirile24

INTERVIU BURSA: RAED ARAFAT, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, ŞEFUL DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ: “Aglomeraţia de la Urgenţe arată un sistem medical defectuos” – 30.09.2019

stirile24

EUGEN TEODOROVICI: “Nu mi-am dat acceptul pentru împrumutul de 775 milioane lei atras de la bănci” – 05.11.2019

stirile24