Cele mai noi stiri online
Revista Presei

LUNGA MAHMUREALĂ ECONOMICĂ POST-PANDEMIE Istoria sugerează că efectele economice ale Covid-19 ar putea rămâne cu noi pentru decenii – 29.07.2020

Consecinţele pandemiei Covid- 19 asupra activităţii economice din ultimele luni ar putea fi doar începutul problemelor, arată o analiză recentă a Fondului Monetar Internaţional (FMI). În timp ce colapsul economic în materie de comerţ, producţie şi locuri de muncă pare să înceapă să fie recuperat odată cu ameliorarea pandemiei, datele istorice arată că efectele economice ar putea persista pe termen lung, cel puţin pentru o generaţie.

Printre consecinţele pe termen lung ale pandemiei asupra activităţii economice, FMI subliniază “o perioadă prelungită de rate reale ale dobânzilor persistent scăzute – simptomatice stagnării seculare” care ar putea dura două decenii sau chiar mai mult.

“Totuşi, unul dintre factorii pozitivi este că perioadele susţinute de costuri de finanţare scăzute sunt asociate cu salarii reale mai mari şi creează spaţiu amplu de manevră pentru guverne să finanţeze măsuri de stimulare care să contracareze pagubele economice cauzate de pandemie”, arată studiul FMI, care evidenţiază că este importantă de studiat perspectiva economică a anilor viitori deoarece aceasta va da formă – “într-o manieră încă neînţeleasă” – politicilor fiscale şi monetare.

Studiul FMI se întoarce până la ciuma neagră din anii 1300 pentru a studia efectele economice pe termen mediu spre lung ale unei pandemii, cu menţiunea că oamenii nu supravieţuiau oricum până la bătrâneţe pe vremea respectivă.

Studiul mai evidenţiază că mortalitatea Covid apare disproporţionat la populaţia vârstnică, care în general nu mai activează pe piaţa muncii şi care tinde să economisească mai mult decât populaţia tânără, cu efect asupra balanţei investiţii-economisire. Analiza arată că de-a lungul istoriei scrise au existat cel puţin 15 pandemii mari cu cel puţin 100.000 de decese (vezi tabel).

Balanţa investiţii-economisire determină rata “naturală” sau reală a dobânzilor. Practic, rata de economisire va creşte în urma incidenţei acestui şoc, aspect confirmat de altfel de evoluţiile din trimestrul întâi – inclusiv în România, rata de economisire la nivelul populaţiei a urcat la 16,6%, maximul din ultimele decenii.

“Rata naturală este un barometru economic important. De exemplu, pe măsură ce populaţiile devin mai frugale, oferta relativă de bani (economisirea) creşte; când ritmul de creştere încetineşte, investiţiile devin mai puţin atractive – în ambele cazuri, rata naturală scade pentru a restaura echilibrul. (…) Pandemiile au efecte de lungă-durată asupra ratelor de dobândă”, arată studiul, care mai punctează că rata reală de dobândă post-pandemie a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mică aproximativ 20 de ani după incidenţa unei crizei sanitare de proporţii pandemice. În perspectivă, declinul este comparabil cu cel experimentat de la mijlocul anilor 1980 până în prezent.

În plus, convergenţa ratei reale de dobândă spre nivelul pre-pandemie a mai durat încă două decenii.

Spre deosebire, în urma crizelor financiare rata reală de dobândă scade şi rămâne scăzută undeva între 5 şi 10 ani.

Studiul mai arată că pierderea locurilor de muncă (distrugerea factorului muncii) fără o distrugere a capitalului duce la o rebalansare a raportului muncă/capital în favoarea muncii şi la creşteri ale nivelului salariului real din economie (vezi grafic). Conform estimărilor FMI (pe baza evoluţiilor în urma pandemiilor anterioare) salariul real creşte gradual, astfel încât după 40 de ani de la incidenţa crizei sanitare este cu 10% mai ridicat.

Realizatorii studiului mai arată că spre deosebire de pandemii, războaiele – care rezultă de asemenea în pierderi masive de vieţi omeneşti – distrug şi capitaluri: echipamente, structuri, pământ, recolte ş.a.m.d (vezi grafic). Pierderea capitalurilor în războaie tinde însă să împingă dobânzile în sus, nu în jos, iar acestea rămân la niveluri elevate pe o perioadă de 30-40 de ani, cu efecte economice puternice.

De asemenea, scăderea costurilor de finanţare este amplificată potenţial de creşterea economisirii de către populaţia care supravieţuieşte pandemiei, care poate fi mai frugală din precauţie.

Realizatorii cercetării mai susţin că marile pandemii ale istoriei ultimului mileniu sunt de asemenea asociate cu scăderi ale randamentului la active. În orice caz, dacă trendul istoric pe care se bazează analiza prinde formă după finalul pandemiei Covid-19, “stagnarea seculară ar fi o grijă pentru politicile monetare şi fiscale de stabilizare pentru următoarele două decenii sau mai mult”.

Totodată, nivelul redus al costurilor reale de finanţare va permite guvernelor să diminueze datoria publică, care va creşte semnificativ în 2020.

Pe de altă parte, experţii FMI atrag atenţia cu privire la câteva caracteristici ale actualei pandemii care ar putea contracara scăderea ratei reale de dobândă pe termen mediu.

În primul rând, rata efectivă de mortalitate este mult mai mică comparativ cu alte pandemii din trecut, iar sistemul medical este mult mai pregătit să intervină.

În al doilea rând, spre deosebire de crizele sanitare anterioare, pandemia coronavirus afectează îndeosebi persoanele în vârstă, care nu mai participă pe piaţa forţei de muncă şi tind să economisească mai mult faţă de tineri.

În al treilea rând, programele fiscal-bugetare şi de venituri fără precedent implementate de la declanşarea pandemiei vor determina creşterea semnificativă a datoriei publice, ceea ce ar putea conduce la acumularea de presiuni pentru majorarea costurilor reale de finanţare

În încheierea analizei experţii FMI previzionează un nivel redus al costurilor reale de finanţare pe termen mediu, ceea ce oferă marjă ridicată de manevră pentru intervenţia agresivă cu politici fiscal-bugetare pentru a contracara consecinţele crizei sanitare.

Sursa stire bursa.ro

Related posts

DACIAN CIOLOŞ: “Dacă nu ajungem la anticipate, USR-Plus este gata să îşi asume guvernarea alături de PNL” – 08.02.2020

stirile24

Deputatul Mircea Banias – confirmat cu coronavirus – 16.03.2020

stirile24

KLAUS IOHANNIS: Eu îmi doresc foarte mult ca moţiunea de mâine din Parlament să fie încununată de succes – 09.10.2019

stirile24