Cele mai noi stiri online
Revista Presei

MINISTRUL AGRICULTURII, ADRIAN OROS: “Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare, aproape de un miliard de euro” – 13.02.2020

MADR va trimite anul acesta cinci ataşaţi agricoli “în zonele mai interesante pentru agricultura românească”, a mai precizat domnul Oros 

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare se apropie de un miliard de euro, iar agricultura românească nu se află pe un trend “prea pozitiv”, iar în prezent se lucrează la Plan Naţional Strategic (PNS) 2021-2027, prin care se încearcă o îmbunătăţire a acestei situaţii, cu atât mai mult cu cât exportăm subvenţii şi importăm produse procesate, a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnia sa a declarat: “Suntem într-un an mai special din toate punctele de vedere, dar pentru noi, cei din minister, este important cum negociem, cum scriem Planul Naţional Strategic şi cum vom finanţa şi sprijini agricultura şi industria alimentară din România în perioada 2021 – 2027. Pornim de la o realitate privind balanţa comercială, mai corect spus privind deficitul balanţei comerciale în ceea ce priveşte agricultura şi industria alimentară, care începând din 2015 a avut deficit. În 2018 a depăşit un miliard de euro, iar la finele lunii noiembrie anul trecut, deficitul era de aproape un miliard de euro (988 de milioane de euro). Practic, avem un trend nu prea pozitiv pentru agricultura românească, exportăm materie primă, importăm materii procesate cu valoare adăugată mare, practic exportăm subvenţii. De aceea în acest Plan Naţional Strategic încercăm să schimbăm trendul”.

De la preluarea mandatului, în noiembrie 2019, s-a început lucrul la elaborarea acestui plan strategic, care va trebui prezentat şi Comisiei Europene, au fost dezbateri cu mediul asociativ şi a-a realizat o analiză SWOT prin care s-au identificat obiectivele prioritare ce vor fi incluse în PNS 2021-2027.

Ministrul Agriculturii a adăugat că printre obiectivele identificate ca fiind prioritare se numără: investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de procesare şi depozitare a produselor agroalimentare; sprijinirea sectorului zootehnic, având în vedere scăderea efectivelor de animale, dar şi a valorii genetice a acestor animale; susţinerea formelor asociative cu rol economic (în primul rând cooperativele pentru că cei mai mulţi şi mai mici care au învăţat să producă – şi au producţii de foarte bună calitate – nu reuşesc întotdeauna să vândă la un preţ competitiv ca să reziste pe piaţă; susţinerea fermelor de familie.

În opinia domniei sale, fermele de familie reprezintă pilonul de bază al satului românesc, iar Guvernul are datoria să facă cât mai mult ca acestea să rămână.

Totodată, Adrian Oros a mai spus, ieri, că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va trimite anul acesta cinci ataşaţi agricoli “în zonele mai interesante pentru agricultura românească”.

Domnia sa a precizat că primele vizate sunt acelea unde România are un volum mare la export, precum zona Golfului, spre exemplu.

Ministrul Agriculturii a explicat: “Am încercat să avem întâlniri cu aproape toţi ambasadorii unde noi, în mod constant şi tradiţional exportam, să dezvoltăm acele relaţii. Avem un proiect şi am început discuţiile cu Ministerul Afacerilor Externe, să trimitem anul acesta cinci ataşaţi agricoli în zone mai interesante pentru agricultura românească, în primul rând în zona Golfului. (…) În primul rând aş vrea să mergem spre ţările terţe pentru că volumul mai mare de export noi acolo l-am avut, inclusiv pe animale vii”.

Oros: “Unificarea agenţiilor de plăţi care gestionează fondurile europene din agricultură se va face, dacă vom fi nevoiţi”

Întrebat despre unificarea agenţiilor de plăţi din agricultură, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), domnul Oros a precizat că unificarea agenţiilor de plăţi care gestionează fondurile europene din agricultură se va face, dacă vom fi nevoiţi, în aşa fel încât să nu sufere beneficiarii şi să nu afectăm plăţile, potrivit Agerpres.

Ministrul de resort a explicat: “În primul rând, vrem ca agenţiile să fie mult mai eficiente, iar absorbţia să fie mult mai bună, mai ales în cadrul AFIR. Presiunea Bruxelles-ului este să fie o singură agenţie, iar dacă vom fi nevoiţi să facem această unificare vrem să nu sufere beneficiarii şi să nu afectăm plăţile. Va fi şi o perioadă de tranziţie, cel puţin 2021. Deocamdată, la nivelul Comisiei abia acum se creionează marile linii, nu ştim ce se va întâmpla. Noi ne pregătim, ne facem temele cu Programul Naţional Strategic în aşa fel încât, atunci când Comisia ne solicită, să avem un draft pe care să putem discuta. Încă sunt multe semne de întrebare la nivelul CE legate de Green Deal (Pactul Ecologic European – n. r.), strategia From Farm to Fork”.

AFIR are în jur de 1.680 de angajaţi, iar fondurile pe care le gestionează din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) se ridică la aproximativ 9 miliarde de euro.

APIA are peste 5.000 de salariaţi şi se ocupă de plăţile directe şi de cele de agromediu din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv în jur de 1,9 miliarde de euro.

La ora actuală, sunt state membre în Uniunea Europeană care funcţionează cu o singură agenţie de plăţi. De exemplu, Polonia are o singură agenţie, cu peste 12.000 de salariaţi şi gestionează banii proveniţi din ambele fonduri europene.

Unul dintre regulamentele emise pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC) prevede reducerea numărului de agenţii de plăţi şi consolidarea rolului organismului de coordonare şi al organismului de certificare, în conformitate cu noul model de performanţă.

Sursa stire bursa.ro

Related posts

Moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Dăncilă a fost depusă – 01.10.2019

stirile24

BVB Rulaj de numai 23 milioane de lei – 12.11.2019

stirile24

PIAŢA VALUTARĂ Euro s-a depreciat la 4,7528 lei – 25.10.2019

stirile24